Bursa de la Bucureşti a debutat în 1995 cu mai puţin de zece companii listate, dar a ajuns în trei ani să adune peste 120 de emitenţi. Adăugând şi cele peste 5.500 de companii de pe RASDAQ, piaţa de capital cuprindea în 1998 tot ce era mai reprezentativ în economie. Acum pe Bursă sunt 74 de companii, iar RASDAQ-ul mai numără 1.300, dintre care majoritatea sunt inactive.

Bursa românească a parcurs un traseu oarecum invers faţă de piaţa poloneză, principalul reper din regiune, astfel că decalajul dintre cele două pieţe, în loc să se reducă în ultimii ani, s-a adâncit şi mai mult.

BVB şi RASDAQ au avut încă din primii ani un număr foarte mare de companii listate, rezultate din programul de privatizare în masă, pe care însă nu a reuşit să şi le păstreze şi din cauza legislaţiei deficitare. Multe companii mari, precum Dacia, Terapia, Arctic (de la BVB) sau Sidex, fabricile de ciment, fabricile de bere (de pe RASDAQ), s-au delistat imediat ce au fost preluate de investitori străini. Deşi între timp au venit pe Bursă Petrom, BRD, Transgaz sau SIF-urile, în prezent piaţa de capital nu mai poate fi considerată reprezentativă pentru economia românească.

Polonia, în schimb, a privatizat mult pe bursă în ultimii ani şi a creat un cadru legislativ care a stimulat dezvoltarea pieţei de capital. Rezultatul: pe BVB se tranzacţionează în prezent 3 milioane de euro pe zi, în timp ce la Varşovia se rulează 300 de milioane de euro. Astfel, brokerii de acum, care erau brokeri şi la deschiderea Bursei acum 15 ani, rămân doar cu nostalgia începutului frumos şi cu tristeţea că după atâţia ani nu şi-au văzut împlinite proiecţiile de atunci.

"În 1995, principalul reper al brokerilor era Bursa din Istanbul. Ne doream atunci ca până în anul 2000 piaţa locală să se dezvolte precum piaţa din Istanbul. Din 2000, reperul a fost îndreptat spre Bursa din Budapesta, din