Acum, Irlanda se află în mijlocul unui taifun financiar, pe când România a luat toate măsurile potrivite pentru reducerea dezechilibrelor dar e singura din UE care a avut scădere economică în trimestrul al treilea, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.
Irlanda este al doilea stat din grupul PIIGS care a picat testul eurocrizei, după Grecia. Acronimul vine să indice cele mai fragile economii ale zonei euro, Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia şI Spania.
Faptul că autorităţile de la Dublin au convenit să ia un împrumut de 85 de miliarde de euro nu a ajutat foarte mult la calmarea pieţelor. Ba mai mult, valul se extinde către Portugalia şI Spania, de la care investitorii cer acum dobânzi mai mari pentru titlurile de stat. Iar euro se află din nou “la risc”, după cum a declarat chiar cancelarul german Angela Merkel.
Criza financiară este dublată în Irlanda şI de una politică, după ce opoziţia şI o parte a mass-media cerând demisia guvernului ca urmare a faptului că Executivul a negat până în ultimul moment că are probleme şI că duce tratative pentru un împrumut.
Premierul Brian Cowen a fost forţat luni să anunţe alegeri legislative anticipate pentru anul viitor, confruntat cu riscul prăbuşirii coaliţiei de guvernare. El speră că astfel va câştiga timp pentru a permite votarea bugetului de austeritate. Opoziţia îi cere, însă, demisia.
Negocierile au fost foarte dure, Germania bătând cu pumnul în masă şI cerând Irlandei să crească taxele pentru companii, aflate acum la 12,5%. Germania spune că dacă ţara a ajuns să aibă probleme, e evident că trebuie să mărească taxele pentru a-şi acoperi deficitul, care a ajuns la 32%.
Separat, două state ale zonei euro, Luxemburg şI Slovacia au luat apărarea Irlandei şI a taxei mici pe care o are, spunând că o majorare a acesteia n-ar trebui să fie parte a condiţiilor pentru împrumutul de 85 de mili
