În luna mai a anului trecut, TIMPOLIS relata despre faptul că Poliţia Română a dispus interzicerea amplăsării de radare fixe pe şosele. Cauza a fost lipsa cadrului general de funcţionare a aparatelor amplasate în 18 judeţe din ţară, controalele centralizate de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice arătând că, în majoritatea cazurilor, contractele au fost negociate de Primării nerespectându-se legea achiziţiilor publice.
În Timiş au existat solicitări pentru montarea unor astfel de sisteme, pe drumurile naţionale, însă nu au apucat să fie puse în practică. Recent arătam că acest fapt s-ar putea realiza, dacă societăţile comerciale ar câştiga în instanţă procesele, existând deja un precedent la Cluj. Poliţiştii timişeni spun însă că, deocamdată, nu au fost înştiinţaţi de astfel de cazuri şi nici în privinţa unor modificări la interdicţia de funcţionare a radarelor fixe emisă de Poliţia Română, aceasta fiind încă în vigoare.
Controversa aparatelor radar fixe
Amplasarea radarelor fixe a luat amploare la nivel naţional, în ultimii ani, în urma unor parteneriate public-privat între firmele care montau astfel de dispozitive şi Primăriile pe raza cărora erau amplasate aceste sisteme. Atribuţiile Poliţiei Rutiere se rezumau doar la identificarea autoturismului şi la emiterea procesului-verbal de contravenţie. Banii încasaţi din amenzi se împărţeau între Primării şi firmele care amplasau radarele fixe, fiind situaţii în care societăţile încasau şi 60% din valoarea amenzilor.
Anul trecut, în luna mai, în urma numeroaselor contestaţii depuse de către şoferii amendaţi, Poliţia Rutieră a decis retragerea avizului de funcţionare pentru 77 de radare fixe, amplasate în 18 judeţe : Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Cluj, Giurgiu, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Ne
