Isabela Corduneanu se numără printre tinerii români şcoliţi în afara graniţelor ţării. Nu şi-a găsit serviciu în România, dar face carieră în străinătate.

Isabela a ajuns în Mexic din dragoste. În timp ce-şi făcea doctoratul de istorie în Franţa, s-a îndrăgostit de un coleg mexican şi n-a ezitat să-l urmeze în America de Sud după ce s-au căsătorit.

Înainte de a lua această decizie, timp de doi ani, a încercat fără succes să-şi găsească un post de profesor în România.

Refuzată de România

„În 1997 am absolvit Facultatea de Istorie de la Universitatea «Al. I. Cuza» din Iasi. În acelaşi an, am intrat la masteratul în Istoria Europei Centrale şi de Est la Central European University, în Budapesta, cu o bursă Soros. Ministerul Afacerilor Externe italian mi-a mai oferit o bursă pentru a studia doctoratul la Institutul Universitar European, în Florenţa, din nou în Istorie şi Civilizatie. Din nefericire, nu am primit o ofertă din partea Ministerului Educaţiei de a preda în ţară“, povesteşte Isabela. După terminarea studiilor în străinătate, în anul 2000, tânăra a tot încercat să se angajeze în România la vreo o facultate de istorie. Pe atunci, ca şi acum de altfel, era destul de complicat să convingi senatul unei universităţi româneşti că merită să angajeze un tânăr specializat în străinătate.

„În 2002 am ajuns în Mexic, la început doar pentru doi ani. Dar, iată că au trecut opt şi încă sunt în Mexic. Am obţinut prima slujbă în 2003, ca profesoară „cu ora“ la Universitatea Ibero-americana din Mexico City, însă la Facultatea de Ştiinţele Comunicării. Din păcate, acolo nimeni nu e interesat de istorie, ca să nu mai vorbim de istoria Europei Centrale si de Est“, îşi aminteşte Isabela Corduneanu.

Şi-a luat de la capăt viaţa şi a început cu timpul să cunoască şi să fie apreciată de cercetătorii şi profesorii din