După ce la prima sesizare judecătorii CCR au dat dreptate Parlamentului, ieri, magistraţii au împăcat şi Guvernul / Foto: Karina Knapek / Jurnalul Naţional După ce Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române a remis Senatului studiul privind efectele aplicării Legii educaţiei în varianta asumată de Guvern în care se spunea clar că aplicarea acestei legi ar duce la amplificarea tensiunilor interetnice, la segregare pe criteriu etnic şi enclavizare în judeţele Harghita şi Covasna, ieri Academia Română a revenit cu precizări.

Astfel, conducerea forului academic recomandă, având în vedere controversele create de prevederile din Legea educaţiei referitoare la învăţământul pentru minorităţi, ca acest capitol să fie scos din legea asumată de Guvern, şi să facă obiectul unei legi speciale. “Având în vedere caracterul controversat al unor prevederi din proiectul Legii educaţiei naţionale şi importanţa subiectului, conducerea Academiei Române propune ca învăţământul în limbile minorităţilor naţionale să constituite obiectul unei legi speciale, elaborată pe baza unei consultări mai largi şi a unui consens, cu prevederi unanim acceptate. În consecinţă, pentru a nu întârzia dezbaterea legii în ansamblu, sugerăm retragerea capitolului privind învăţământul în limbile minorităţilor din actualul proiect al Legii educaţiei naţionale”, se arată într-un comunicat remis de Academia Română.

Propunerea Academiei a venit exact în ziua în care Curtea Constituţională, cu acelaşi scor din ultima vreme de 5 la 4, a dat dreptate de data aceasta şi Guvernului pe Legea educaţiei, care reclamase conflictul juridic dintre Parlament şi Executiv, pe motiv că Legislativul blocase procedura de dezbatere a moţiunii de cenzură şi astfel, de încheiere a procedurii de asumare. Cum Curtea Constituţioanală nu a spus decât că moţiunea de cenzură trebuie obligatoriu dezbătut