Într-o aglomerare de declaraţii şi semnale externe şi interne privind vulnerabilităţile României - pusă pe listă cu Grecia sau Ungaria, Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri 1,3 mld. euro la emisiunea de obligaţiuni de stat pe trei ani pe piaţa internă, în schimbul unui randament de 4,8%.

A fost o licitaţie pregătită îndelung, care a ajuns să capete o dimensiune specială odată ce a ajuns să fie invocată de şeful statului Traian Băsescu drept un test pentru credibilitatea României.

Importanţa deosebită a acestei tranzacţii în contextul internaţional tensionat a fost marcată de implicarea directă a Băncii Naţionale şi a guvernatorului Mugur Isărescu, după cum susţin surse de pe piaţă. Conform surselor citate, Isărescu ar fi avut două întâlniri neoficiale cu şefii băncilor cu cele mai mari expuneri pe titluri de stat şi trezorierii acestora pentru a discuta termenii în care s-ar putea finanţa statul. Iniţial, guvernatorul ar fi pledat împotriva atragerii unui împrumut în euro, considerând nepotrivită o îndatorare substanţială pe trei ani în acest moment.

Apoi, la discuţia de săptămâna trecută, s-a conturat perspectiva unei finanţări de până la 1,6 mld. euro la un randament cuprins între 4,6 şi 4,8%.

Teoretic, atragerea a peste un miliard de euro nu presupunea vreo dificultate deosebită atât timp cât patru dintre cele mai mari bănci de pe piaţă aveau deja plasamente de o valoare corepunzătoare la împrumutul de 1,4 mld. euro atras anul trecut şi care ajunge acum la scadenţă. Adică atât timp cât BCR, BRD, Raiffeisen şi Banca Transilvania ar fi acceptat rostogolirea împrumutului scadent, nu ar fi fost nicio problemă. Potrivit unor surse bancare, numai BCR investise 500 mil. euro în obligaţiunile pe un an.

Mai mult, în pofida tensiunilor din zona euro legate de criza irlandeză, CDS-urile (cotaţiile internaţionale privind riscul de nepla