Haitienii merg duminică la urne. Ei trebuie să-şi aleagă preşedintele şi Parlamentul. Noii conducători vor moşteni o ţară pusă la pământ de seismul din luna ianuarie şi măcinată de foamete şi holeră. Cu peste un milion de sinistraţi şi o populaţie care nu-şi face iluzii cu privire la soluţiile oferite de clasa politică, Haiti rămâne una dintre cele mai încercate ţări ale lumii.
Haitienii merg duminică la urne. Ei trebuie să-şi aleagă preşedintele şi Parlamentul. Noii conducători vor moşteni o ţară pusă la pământ de seismul din luna ianuarie şi măcinată de foamete şi holeră.
Cu peste un milion de sinistraţi şi o populaţie care nu-şi face iluzii cu privire la soluţiile oferite de clasa politică, Haiti rămâne una dintre cele mai încercate ţări ale lumii.
La aproape un an după cutremurul din 12 ianuarie, în care au murit 250 de mii de persoane, în regiunea capitalei Port-au-Prince, populaţia este chemată să îl aleagă pe succesorul preşedintelui Rene Preval, din rândul celor 18 candidaţi, dar şi să desemneze deputaţii şi senatorii ţării.
Preval ar putea preda ştafeta unui prim preşedinte femeie, Mirlande Manigat, dată ca favorită, în faţa candidatului partidului aflat la putere, Jude Celestin.
Potrivit unui sondaj, Manigat ar obţine 36% din voturi, iar Celestin, 20 de procente. Un al treilea candidat este Michel Martelly, mai cunoscut după numele său de cântăreţ, "Sweet Micky", care se bucură de popularitate în rândul tinerilor. El ar obţine 14% din voturi.
Teama faţă de apariţia unor fraude la scrutinul de duminică este mare şi de înţeles, într-o ţară în care corupţia este un flagel.
Autorităţile au refuzat să amâne aceste alegeri, în ciuda haosului provocat de epidemia de holeră, soldată cu o mie patru sute de morţi.
Disperarea populaţiei s-a tradus şi în violenţe : oamenii s-au revoltat săptămâna trecută împotriva Căştilor A