România a ajuns, oficial, pe lista scurtă a statelor europene în care „încetarea de plăţi este iminentă". A pus-o acolo chiar şeful FMI, principalul finanţator al ţării.
Dominique Strauss Kahn, directorul FMI, a atacat capacitatea României dea-şi plăti datoriile - după ce în urmă cu câteva luni spunea că Fondul s-a opus tăierilor de salarii - intrând astfel într-un conflict al declaraţiilor cu autorităţile române. „Este dramatic că în ţări ca Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România situaţia trebuie redresată, pentru că nu mai putem continua aşa. Încetarea de plăţi este iminentă. Prăpastia este chiar în faţă. Nu cred în faliment. Cred că solidaritatea europeană va duce la evitarea acestui lucru, dar asta presupune politici dure, iar aceste ţări sunt în continuare cele mai vulnerabile, mai sărace, aflate în cel mai mare pericol. De aceea trebuie adoptate programe care să protejeze cheltuielile sociale", a declarat directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn.
În ambele ocazii, Kahn a reuşit să se poziţioneze în favoarea protecţiei sociale. Însă ultima declaraţie conţine o schimbare totală de discurs, sugerând că măsurile de austeritate sunt inevitabile şi justificate. Pentru investitori însă, ele pot deveni şi un semnal că este cazul să reevalueze riscul României.
Cu o zi înainte, guvernatorul spusese că România e în categoria ţărilor care suportă un grad redus al îndatorării publice şi că de la 40% în sus pieţele devin îngrijorate. Datoria publică a României este acum de 40% din PIB. Nivelul maxim de îndatorare depinde, în principal, de dobânda pe care o plăteşte o trezorerie. De exemplu, pentru o datorie publică de 80% din PIB cu dobânzi de 2% SUA plătesc procentual mai puţin decât România, care are datorie de 35% din PIB şi dobânzi anuale medii de aproximativ 5%.
Acum, România plăteşte dobânzi echivalente cu 1,5% din PIB, nivel care s-ar dub
