Zvonuri, intimidare, umilire, discreditare sau izolare. Aşa se manifestă fenomenul de mobbing la serviciu. Dacă în străinătate este deja la fel de popular cum era hărţuirea sexuală în anii '80, în România abia acum începe să fie recunoscut. Iar cifrele sunt destul de îngrijorătoare.

"Hărţuirea sistematică la locul de muncă nu este vreo noutate la noi în ţară, dar conceptul care îl defineşte abia acum se concretizează. În Anglia există deja o lege în acest sens", spune Irina Pavel, psiholog. Jumătate dintre angajaţii români sunt stresaţi, 41% dintre ei asistă constant la scene în care colegii şi şefii se ceartă iar 8% dintre aceştia sunt victime ale fenomenului de mobbing. 41% dintre angajaţii români se confruntă cu situaţii de relaţionare inadecvată, potrivit Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii care a făcut anul acesta primul studiu din România despre mobbing. Dintre activităţile cu efecte negative s-a remarcat, pe primul loc, lucrul peste program.

"De cele mai multe ori nu pot să iau nici pauza de masă. Nu doresc neapărat să mănânc în pauză, cât mai degrabă să mă relaxez, măcar pentru jumătate de oră. Pentru că oricum ziua de lucru începe la 9 dimineaţa şi nu se termină mai devreme de 10 seara", spune Dora Marinescu, area sales manager la o companie farmaceutică. Efectul este lipsa concentrării şi scăderea puterii de muncă, printre altele.

O altă "problemă" a angajaţilor români sunt "certurile şi ţipetele. Atât între colegi, cât şi între colegi şi şefi. Nu ştiu cum să mă mai detaşez de atmosfera de scandal. Plus că toată lumea e nervoasă, nu se mai concentrează nimeni la ce are de făcut şi ar trebui să lucrez singur dacă nu vreau să mă contaminez. Dar suntem o «echipă» şi, din păcate, nu pot să mă izolez", spune Cristian Arcip, consultant financiar la o multinaţională.

De cealaltă parte se află angajaţii care nu doresc să fie