- Editorial - nr. 680 / 26 Noiembrie, 2010 Citim cartea domnului profesor Simion Bui, director al Colegiului "Alexandru Papiu Ilarian" din Targu-Mures, "Biserica si societate romaneasca in Reghin si imprejurimi: 1890-1918", cu gandul la vremea in care "satul si preotul au reprezentat _ fenomen surprins de marele istoric Nicolae Iorga in «Sate si preoti» _ elementele definitorii ale societatii romanesti din Transilvania". O Transilvanie in care, la 1848, elita romanilor era formata dintr-o patura restransa, de aproximativ 5.343 de intelectuali, majoritatea preoti (2.036 ortodocsi si 1.733 greco-catolici), avocati, invatatori. Se stie bine ca "toate culturile, mari sau mici, pornesc si sunt intemeiate de anumite structuri religioase" in care "preotul _ cum este de parere si prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, in «Cuvant inainte» _ trebuie sa fie parintele si luminatorul poporului", chemat sa dea sfaturi, sa ofere modele credinciosilor. Lucrarea isi propune "sa introduca cititorul in lumea fascinanta, dar atat de sensibila a spiritualitatii religioase si a relatiilor pe care biserica le-a avut cu societatea civila", pe baza unor documente inedite (scoase la lumina de Grigore Ploesteanu, Ioan Chiorean, Marin Sara, Liviu Boar, Traian Bosoanca etc.), cuprinzand istoria Reghinului si a imprejurimilor, din 1890 pana in anul 1918. Este cuprinsa prima atestare a Reghinului, datand din anul 1228, mentionat in documente sub mai multe denumiri, care a suferit invaziile tataro-mongole din anii 1241-1242, 1285 si 1393, intre anii 1661-1719 fiind bantuit de ciuma, iar din 1831 pana in 1835 _ de holera, aparand pentru prima oara, ca targ (Oppidum Regen), la 1437. De mentionat ca localitatile din jurul Reghinului sunt "in cea mai mare parte romanesti, conform unui recensamant din anul 1554, elementul romanesc constituind 60%, iar sasii si maghiarii, impreuna, doar 40%". Paginile isto