- Diverse - nr. 680 / 26 Noiembrie, 2010 Marturii istorice adeveresc faptul ca, prin stramosii lor daci, romani si protoromani, romanii din Ludus si Gheja sunt cei mai vechi si constanti locuitori ai spatiului geografic si administrativ al actualului oras Ludus. Conscriptiile si recensamintele din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea vin sa intareasca aceasta realitate. In anul 1.785, Ludusul avea 920 de locuitori grupati in 199 de familii. Erau 185 de familii de romani si 14 familii de maghiari. In anul 1.850, anul infiintarii plasei Ludus, dintr-un total de 1.189 de locuitori, 1.065 erau romani, 34 erau maghiari, 47 _ tigani, 17 armeni, 3 de alte nationalitati. In acelasi an, din cei 865 de locuitori ai comunei Gheja, 730 erau romani, 47 _ maghiari, 77 _ tigani, 5 - armeni si 6 evrei. Prin incurajarea stabilirii la Ludus a negustorilor, meseriasilor, liber profesionistilor si functionarilor de etnie maghiara, evreiasca, armeana, germana si slava prin colonizarea a 141 de familii de etnie maghiara la Ludus, intre anii 1902-1905, autoritatile de la Budapesta au incercat sa schimbe raportul demografic in favoarea populatiei de etnie maghiara. Daca la Ludus incercarea a reusit pentru o oarecare perioada de timp, ea nu a putut anula statutul de "zona curat romaneasca" (majoritar romaneasca) de care se bucura spatiul geografic si administrativ al plasei Ludus, peste care se suprapunea Despartamantul ASTRA si Colegiul Electoral al Ludusului de Mures. Faptul este dovedit de datele statistice cuprinse in recensamantul din 1910, ultimul mare recensamant efectuat in Ungaria, inainte de anul 1918. Potrivit acelui recensamant, plasa Ludus avea 35.987 de locuitori. Din acestia 25.836 erau romani (reprezentand 71,7% din totalul populatiei), 7.112 erau maghiari (19,7%), 109 erau germani (0,6%), 31 _ slavi (0,1%), 1.339 _ evrei (3,8%), 1.470 de alte nationalitati (4,1%). In condi