Din când în când, Dorel Vişan se duce la casa lui bătrânească din preajma Clujului, la priseaca unde albinele zumzăie şi el scrie, scrie cărţi mustind de suflet şi înţelepciune.

„Trebuie să ne întoarcem mereu la începuturi, la drumurile vechi. La ţară cimitirele sunt la drum, le vede omul când trece pe drum. Ar trebui să cugetăm astfel în fiecare zi că fiecare ajungem acolo şi că altele sunt valorile, nu bogăţiile, că sufletul şi gândul te ajută să te stimulezi ca să te autovindeci de boli. Eu am pus alături de medicamentele medicinii alopate, plantele, terapiile naturiste şi

m-am vindecat de hepatita C. Ştiţi că există semne că cu 7.000 de ani înainte de Hristos, pe meleagurile noastre Zalmoxex al dacilor îi învăţa pe călugări acupuncturaĂ Să nu uităm că natura se află în noi”. Un actor uriaş precum Dorel Vişan a lăsat în memoria poporului vorbe celebre din filmele sale precum acea replică din „Se­natorul melcilor”: „Fir-aţi ai dracului cu melcii voştri!” Personajul interpretat de îndrăgitul actor a adunat în el părerile populaţiei la adresa scenei politice. Te pune pe gânduri o filozofie adâncă a lui Dorel Vişan precum că actorul nu trebuie să facă roluri, ci să recreeze destine. „Da şi certitudinea sădită în public se sprijină pe insomniile şi incertitudinile actorului. Mai zic eu într-un alt preept al meu că vorbele care nu se pot spune în biserică nu se pot spune nici pe scenă, nici pe ecran. Decât dacă întrupează o bucată de viaţă, nu înjuri pe scenă doar că unii cred că e la modă. Sunt unii care azi scot tot felul de mesaje noi din piesele lui Shakespeare, fac tot felul de inovaţii, dar eu spun că Shakespeare era atât de deştept încât ar fi scos el aceste idei. Pe mormântul lui Rafael scrie: aici doarme Rafael de care natura s-a temut că o s-o întreacă şi acum, că a murit natura se teme că o să dispară. Trebuie să nu lăsăm să dispară omenescul c