Principala „hibă“ a sistemului de învăţământ românesc este slabul acces pe piaţa de muncă europeană şi internaţională a tinerilor care termină o facultate în ţara noastră.

Potrivit experţilor, procentul celor care pleacă şi lucrează în afară după terminarea unei facultăţi în România este extrem de redus, de numai 6%. „Ce facem cu restul de 94%?“, a întrebat retoric Ştefania Popp, director executiv al Junior Achievement România, cu ocazia conferinţei „România 2020: De ce educaţia contează?“. Evenimentul, organizat de GRSPSociety, şi-a propus să ofere, cu ajutorul experţilor în educaţie, soluţii pentru creşterea competitivităţii absolvenţilor români din mediul universitar.

Liviu Matei, vicepreşedintele Universităţii Central Europene din Budapesta, a dat un exemplu de bună practică de la această instituţie. Mai exact, absolvenţii primesc, la un an după terminarea facultăţii, chestionare în care sunt rugaţi să confirme dacă şi-au găsit sau nu un job şi dacă i-au ajutat cunoştinţele dobândite la cursuri. În acest fel, reprezentanţii universităţii au o imagine de ansamblu a investiţiei în studenţi. În acest context, Ştefania Pop a menţionat că nu există nicio universitate în România care să-şi măsoare rata de succes în integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii.

Simona Baciu, membru al bordului Şcolii internaţionale de la Cluj, a apreciat că aproximativ 70% din absolvenţi sunt interesaţi mai degrabă să aibă un job, decât educaţie. „În aceste condiţii, este necesară crearea unor centre de orientare în carieră“, a declarat Simona Baciu, cu precizarea că astfel s-ar reduce numărul studenţilor în scrişi la trei-patru facultăţi, „care-şi caută drumul“.

Conferinţa organizată de Asociaţia Globală a Studenţilor şi Tinerilor Profesionişti Români (GRSP Society) se desfăşoară în perioada 26-28 noiembrie la Bucureşti.