Mai multe asociaţii contestă politica Franţei faţă de romi, pe care o consideră discriminatorie, denunţând acţiunile de expulzare şi dificultăţile accesului la locuri de muncă, la educaţie şi servicii medicale, informează Mediafax.
În cadrul unei conferinţe organizată la sediul organizaţiei CCFD-Terre Solidaire, asociaţia etnicilor romi din România Romani CRISS, care a realizat o anchetă în tabere de nomazi din Franţa, consideră că repatrierile voluntare "nu sunt chiar atât de voluntare".
"Se începe prin distrugerea taberelor, iar apoi îi ameninţă cu închisoarea, iar în acest context romii semnează actele de repatriere; cu greu se poate vorbi de repatrieri voluntare", afirmă Marian Mandache, un reprezentant al Romani CRISS. Potrivit lui Mandache, de la sfârşitul lunii iulie, politica Franţei a devenit "represivă", în special faţă de romi.
Romeurope, un grup al asociaţiilor franceze pentru protejarea romilor, susţine că, din ce în ce mai frecvent, ordinele de expulzare nu sunt conforme cu legislaţia. Potrivit Romeurope, aceste documente trebuie însoţite de date exacte despre persoanele vizate (data sosirii în Franţa, condiţiile de locuit, loc de muncă, situaţia familială), dar în cele mai multe cazuri ordinele sunt pregătite dinainte, schimbându-se doar numele şi fiind menţionate argumente generale.
Romeurope şi Gisti (Groupul de informare şi de susţinere a imigranţilor) au transmis Comisiei Europene un dosar cu 200 de plangeri referitoare la actele de expulzare. Romani CRISS denunţă şi dificultatea găsirii unor locuri de muncă de către romi. "Caută locuri de muncă fără prea multe calificări şi li se cer diplomele", subliniază Marian Mandache, precizând că romii sunt supuşi efectelor regimului european tranzitoriu, care vizează România şi Bulgaria, existând condiţii suplimentare de angajare comparativ cu alţi cetăţeni UE. "Franţa are dreptul s
