Scriitorul moldovean Vitalie Ciobanu vorbește despre alegerile din 28 noiembrie din Republica Moldova, despre „starea națiunii” și cere, în numele unei întregi societăți, o șansă la libertate.

Iulia Badea Guéritée: Referendumul pentru alegerea preşedintelui prin vot universal a avut o prezenţă extrem de slabă la urne. A fost, se poate spune, un eşec întocmai din acest motiv. Credeţi că prezenţa la urne ar putea fi mai mare de aceasta dată? S-a trezit conştiinţa moldovenilor sau electoratul a fost pierdut undeva pe drum, între certurile celor din Alianţă si prea multele scandaluri de tot felul ?

Vitalie Ciobanu: În cazul referendumului, partidele din alianţa de guvernământ, pro-europeană, au făcut greşeala să-l considere dinainte câştigat. Şi asta deoarece s-au bazat pe sondaje, care sugerau o prezenţă mulţumitoare la vot şi, mai ales, predispoziţia unanimă a populaţiei din Moldova de a-şi alege preşedintele prin vot direct. În plus, Alianţa a operat nişte modificări în Legea privind referendumul, scăzând rata de validare, de la 50% plus 1, până la 1/3 din alegători. Aceste modificări au avut un efect anesteziant asupra partidelor de la guvernare, care, considerându-se din start câştigătoare la referendum, au început, prematur, să-şi facă propagandă electorală în perspectiva alegerilor prezidenţiale care ar fi urmat să se organizeze în această toamna, o dată aprobată, prin plebiscit, noua modalitate de alegere a şefului statului.

Ce nu au sesizat partidele din Alianţă este faptul că referendumul din 5 septembrie a avut, dincolo de motivele pentru care a fost convocat, valoarea unui vot general faţă de politicile noii puteri. Deficitul de comunicare, divergenţele etalate la scenă deschisă între partidele din coaliţie, incapacitatea de a transmite şi de a explica esenţa reformelor a creat o cezură între aşteptările populare de după alegerile din 28 iul