Ungaria, ţara care de la 1 ianuarie 2011 va deţine preşedinţia semestrială a UE, ridică semne de întrebare investitorilor străini şi observatorilor politici. Guvernul şi partidul Fidesz al premierului Viktor Orban au trecut la o consolidare fără precedent a puterii, subordonându-şi preşedinţia, presa, organismele de audit şi control fiscal şi îngrădind justiţia.

La trei luni după victoria zdrobitoare de la alegerile din luna aprilie, guvernul pre-mierului ungar Viktor Orban a anunţat că re-nun-ţă la asistenţa financiară a Fondului Monetar Internaţional şi a Uniunii Europene. Înainte de a explica cum va echilibra bugetul naţional fără ajutor extern, Executivul cu o susţinere în Parlament de peste două treimi a împânzit instituţiile publice un-gare cu un banner ce proclama „Pa-cea, libertatea şi armonia naţională". Dacă pentru anun-ţarea măsurilor de creştere a veniturilor bugetare a mai fost nevoie de încă trei luni, modul în care Fidesz şi Orban au ales să acordeze instrumentul numit statul ungar pentru a aduce "armonia" a devenit clar mult mai rapid.

În luna august, preşedintele ţării ales în Legislativ a fost schimbat. Cu toate că în momentul alegerii în fruntea Ungariei, în 2005, ex-preşedintele Curţii Constituţionale Laszlo Solyom fusese favoritul Fidesz, el nu a avut urechea muzicală pentru a înţelege "armonia".

Acordaj la Curtea Constituţională

În iunie, Solyom trimisese înapoi Parlamentului legea Fidesz care schimba procedura de desemnare a judecătorilor Curţii Constituţionale pentru că nu fusese de acord ca judecătorii să fie numiţi de un organism parlamentar compus în baza raportului de forţe din Legislativ - cu alte cuvinte, de majoritatea formată de Fidesz şi creştin-demo-craţi. Prin voinţa majorităţii, Solyom a fost înlocuit cu Pal Schmidt - un fost campion olimpic de scrimă, care, spre deosebire de Solyom, avea calitatea de memb