Guvernul irlandez condus de Brian Cowen a anunţat un plan de austeritate menit să reducă datoria ţării şi să restaureze încrederea investitorilor, în condiţiile în care discuţiile purtate de Irlanda cu UE şi FMI pentru obţinerea unui bailout în valoare de 85 de miliarde de euro se apropie de sfârşit, potrivit presei internaţionale.

Măsurile de austeritate vizează reducerea cheltuielilor cu 20% şi majorarea taxelor pe următorii patru ani, dorindu-se diminuarea deficitului bugetar sub limita de 3% a UE până la sfârşitul anului 2014. Guvernul a anunţat că se aşteaptă ca economia să avanseze în medie cu 2,7% anual în următorii patru ani.

Investitorii se tem că previziunile de creştere economică sunt prea optimiste şi că guvernul nu va reuşi să îşi atingă ţintele cu privire la deficit. Temerile investitorilor s-au oglindit pe pieţele financiare, unde randamentele obligaţiunilor au continuat să crească, dobânzile titlurilor pe zece ani depăşind 8,8%.

În acelaşi timp, cele mai mari trei bănci ale Irlandei ar putea primi o infuzie imediată de lichidităţi în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro din partea guvernului şi vor avea acces la un volum mai mare de fonduri de salvare, în contextul în care acestea se vor confrunta cu cerinţe sporite de capital ca parte a pachetului de bailout, potrivit Financial Times.

Ce a tăiat Irlanda

Guvernul irlandez condus de Brian Cowen a anunţat un plan de austeritate menit să reducă datoria ţării şi să restaureze încrederea investitorilor, în condiţiile în care discuţiile purtate de Irlanda cu UE şi FMI pentru obţinerea unui bailout în valoare de 85 de miliarde de euro se apropie de sfârşit, potrivit presei internaţionale.

Măsurile de austeritate vizează reducerea cheltuielilor cu 20% şi majorarea taxelor pe următorii patru ani, dorindu-se diminuarea deficitului bugetar sub limita de 3% a UE până