Una dintre cele mai spectaculoase din ultimii ani, descoperirea cercetătorilor de la Institutul de patologie „Victor Babeş” creşte şansele de refacere a ţesuturilor cu ajutorul celulelor stem.

După aproape 30 de ani în care nu s-a depistat niciun nou tip celular în organismul uman, România intră în atenţia lumii medicale internaţionale cu o veste pozitivă: corpul uman deţine o categorie de celule cu roluri-cheie, inclusiv în regenerare. Aceste celule au fost denumite telocite, iar numele lor a făcut, în câteva luni, înconjurul lumii.

Formează reţele în ţesuturi

Potrivit imaginilor obţinute cu ajutorul microscopului electronic, telocitele sunt celule de câţiva microni, asemănătoare ca formă cu o caracatiţă. Ele sunt localizate în aproape toate ţesuturile organismului, în spaţiul interstiţial, adică în imediata vecinătate a celulelor specifice ţesutului respectiv, a capilarelor de sânge şi a terminaţiilor nervoase. Micul corp ovalar se prelungeşte cu „tentacule" foarte lungi şi subţiri, denumite telopode. Cu ajutorul acestora, telocitele formează reţele tridimensionale, cu rol în semnalizarea intercelulară şi nu numai.

Aghiotanţi ai celulelor stem

Telocitele sunt implicate în regenerarea ţesuturilor, acţionând în tandem cu celulele stem, pe care le dirijează şi le coordonează. Acest lucru poate fi util mai ales pentru recuperarea musculaturii cordului după un infarct miocardic, dar şi pentru recuperarea muşchilor scheletici. Expresia de „aghiotanţi ai celulelor stem" aparţine profesorului Laurenţiu M. Popescu, directorul Institutului de Patologie „Victor Babeş" şi coordonatorul grupului care a descoperit telocitele. În mod normal, ţesutul cardiac are o capacitate redusă de recuperare după un infarct. Acesta poate duce la situaţii în care inima nu mai are suficient muşchi sănătos pe care să îl contracte şi astfel să pompeze sânge în or