– interviu cu fotograful Cosmin BUMBUŢ –
(apărut în Dilema veche, nr. 313/2010)
N. red.: Cosmin Bumbuţ a deschis la Muzeul Ţăranului Român o expoziţie de fotografii intitulată „Ţara Tăşuleasa”, care va rămîne deschisă pînă la sfîrşitul săptămînii viitoare. Vă recomandăm s-o vizitaţi, iar ca „prefaţă” la vizită, citiţi un interviu cu Cosmin Bumbuţ, colaborator dilematic încă din 1993...
Ce este atît de magic în felul în care o fotografie decupează realitatea?
Nu privesc lumea în bucăţi de timp, ci în fragmente de spaţiu. Văd lumea în dreptunghiuri şi pătrate. Pentru mine totul se împarte în cadre fotografice. Uneori mă uit insistent la oameni, poate că devin agasant, dar îi privesc aşa pentru că pur şi simplu îmi place lumina care cade pe ei, îmi plac feţele lor, mi se par fotogenice. Mă uit intens la un om nu pentru că vreau ceva de la el, ci pentru că mă fascinează transpunerea lui într-un dreptunghi.
Ce face ca un chip să fie fotogenic?
Asta încă mai caut. Pentru că tot ce văd eu cu ochiul liber şi-mi spun că e o faţă fotogenică devine altceva cînd pun aparatul la ochi. Fotogenia pentru mine este un mister pe care încă nu l-am dezlegat. Chiar după mulţi ani de experienţă cu modele şi fotografie de modă, pot să fiu înşelat. Pot să spun cu ochiul liber: „Ce faţă frumoasă, ar fi fotogenică!”, dar cînd pui aparatul la ochi, totul se schimbă. Uimirea mea mare, vorbind de imagine, nu este atunci cînd văd o faţă frumoasă, pe care o vede oricine, ci cînd văd o faţă comună şi punînd aparatul la ochi îmi dau seama că este foarte frumoasă. Asta nu înseamnă că ar trebui să am tot timpul un dreptunghi în faţa ochilor.
În pictură se spune că feţele foarte frumoase sînt cel mai greu de desenat. Aşa se întîmplă şi în fotografie?
E mai uşor să redai expresivitatea unui chip frumos, jumătate din treaba ta e deja făcută. Mai ai nevoie de
