A făcut parte din patrulele de siguranţă înfiinţate de revoluţionari în decembrie 1989, dar nu a cerut certificat de luptător, pentru că, spune el, „patriotismul e în suflet“.
Ştefan Petrovan este unul dintre băimărenii care în decembrie 1989 a renunţat la familie şi s-a alăturat revoluţionarilor locali. Despre ceea ce urma să se întâmple în ’89, Ştefan Petrovan a ştiut de la un radio improvizat în atelierul în care lucra şi unde mergea neîntrerupt Europa Liberă. Iniţiativa românilor de pretutindeni l-a mobilizat, iar în data de 21 decembrie a plecat de la locul de muncă hotărât să se alăture revoluţionarilor.
S-a înrolat în patrulele civile
La Palatul Administrativ, care pe vremuri găzduia Consiliul Popular, Petrovan s-a înrolat în patrulele de siguranţă şi ordine, create în acea perioadă de oameni din armată care îşi mutaseră sediul în incinta instituţiei. „Am primit armă şi muniţie de război, iar militarii ne-au grupat în patrule civile. Îmi aduc aminte că la sediu veneau diverse apeluri care trebuiau verificate. De exemplu, am fost anunţaţi că în zona Barajului Firiza ar fi fost paraşutaţi aproximativ 12 soldaţi de-ai lui Ceauşescu, aşa-zişi terorişti. Am verificat întreaga zonă şi am constatat că alarma a fost falsă“, povesteşte bărbatul.
Un alt moment interesant a fost comunicatul transmis de Ministerul Apărării Naţionale prin care se solicita dezarmarea miliţienilor şi eliberarea deţinuţilor politici. Şi la această acţiune a participat Ştefan Petrovan. „Pentru punerea în aplicare a acestui ordin, armata a organizat o patrulă mixtă formată din 30 de civili şi militari. Ne-am deplasat la Miliţie unde am găsit aproximativ 20 de oameni pe care i-am dezarmat. Toate armele de foc şi muniţia au fost depuse într-un birou, după care s-a întocmit un proces verbal. Am lăsat trei oameni de pază, iar noi ne-am îndreptat înspre arestul Miliţiei
