Expoziţia cu inele sigilare şi bijuterii confecţionate dintr-o piatră semiprețioasă a fost vernisată ieri la Muzeul Naţional al Unirii. Majoritatea obiectelor expuse au avut în Antichitate rol de sigilii de corespondenţă. Obiectele au fost confecţionate în Orient şi au ajuns la noi prin intermediul negustorilor.
Piesele erau de mici dimensiuni, pentru că de cele mai multe ori reprezentau doar garnitura unui inel folosit ca piesă de podoabă, dar mai ales ca sigiliu de corespondenţă.
Sigiliile erau aplicate pe înţelegerile negustorilor
„Inelul sigilar, confecţionat din corneon, o piatră semipreţioasă, se aplica pe un suport de ceară de albine, care la rândul lui era aplicat pe o tăbliţă de bronz. Îl regăsim pe mesajele trimise în secolele II-III de înalţi demnitari către supuşii lor sau pe contracte, înţelegeri semnate între negustorii din Orient şi cei din Dacia. Practic aşa au ajuns pe teritoriul ţării noastre“, a explicat Radu Ciobanu, arheolog la Muzeul Naţional al Unirii.
Imaginea de pe sigiliu nu era aleasă întâmplător. Prin mesajul comunicat de rege, înaltul demnitar sau şeful militar, supuşii trebuiau să înţeleagă atât sensul oficial cât şi cel simboloc al autorităţii care îl punea în circulaţie. Piesele erau gravate cu un dispozitiv rudimentar asemănător cu strungul de azi. „Multe dintre obiectele expuse prezintă imperfecţiuni de execuţie, tocmai datorită tehnicii greoaie de executare a inciziilor foarte fine pe suprafaţa pietrei semipreţioase. În centrul dispozitivului se afla un tambur cilindic, în care era fixat un vârf de bronz cu care se executa decorul piesei“, a mai spus Radu Ciobanu, arheolog la
Muzeul Naţional al Unirii
Simbolurile sau portretele care sunt gravate pe aceste obiecte datate în secolele II-III d.Hr. reprezintă zeităţi la care se închinau posesorii lor. Piesele au aparţinut unu
