Cea de-a doua generaţie a SUV-ului bavarez a primit în 2010 o restilizare, lucru firesc după patru ani de la lansarea versiunii de bază. Dincolo de modificările estetice, schimbările adevărate au avut loc la nivelul motoarelor şi transmisiei, precum şi a sistemului de rulare. Oricum, la exterior trebuie notate redesenarea spoilerului faţă, tehnologia LED introdusă pentru inelele luminilor de poziţie, precum şi stopurile cu înfăţişare nouă de pe spate.
La o primă vedere, maşina dă senzaţia că este mai masivă decât X5-ul lansat în 2006. Fără îndoială că noile propulsoare, mai puternice decât precedentele, au avut nevoie de o nouă ergonomie a spaţiului de sub capotă, aşa că aceasta pare acum mai mare. Iluzie optică sau nu, aceeaşi impresie este apoi amplificată de liniile laterale ale SUV-ului, care, dincolo de curbele moi şi de aerul aerodinamic, nu pot ascunde faptul că X5 rămâne totuşi un SUV de 2,15 tone.
Dacă greutatea ridică semne de întrebare, acestea dispar ca şi cum n-ar fi existat în momentul rulării. Versiunea avută la test a fost dotată cu un motor diesel de 3.0 litri, într-o echipare xDrive40d. Performanţele acestui propulsor vorbesc de la sine: 306 CP şi un cuplu maxim de 600 Nm, cifre care, luate împreună cu transmisia automată ireproşabilă în opt trepte, anulează instantaneu orice gânduri legate de masa lui X5. Motorul urcă foarte mult şi uşor, are „viaţă” în el chiar şi la turaţii unde de obicei diesel-urile se blochează, iar cu modul Sport activat nu va schimba treapta mai jos de 5.000 rpm. Mai pe româneşte, BMW X5 xDrive40d se mişcă teribil de uşor şi de agil. Cel mai mult impresionează însă ţinuta sa de drum, unde risc să spun că nu are rival. Un pic mai rigidă decât alţi adversari din segment, maşina dă clasă atunci când vine vorba despre comportamentul de pe şosea. Practic, cu un X5 poţi face aproape tot ce vrei. Ţine şi îi plac vir
