Halucinanta poveste a uraniului din Muntii Apuseni

* Intre 1952-1956, satul bihorean Stei a fost transformat de rusi in oras cu peste 25.000 de locuitori. Motivul: zacamintele de uraniu din Muntii Apuseni. Vreme de 5 ani, rusii au furat uraniu cat pentru trei secole. In prezent, Steiul are sub 9.000 de locuitori, iar in faimoasa mina mai lucreaza 25 de persoane. Neplatiti de noua luni, ortacii-s pe picior de duca. Daca se supara si pleaca acasa, muntele poate sari in aer *

Pleaca nemtii, vin rusii

Rezervele de uraniu din Muntii Apuseni au fost descoperite de un geolog roman, care lucra la exploatarile aurifere din Brad. Il chema Muntean, si in perioada 1939-1941, a extins cercetarile pe versantul de nord-vest al podisului Biharia, zona care da spre localitatea Baita. Probele culese au fost amplasate pe harta, cu indicarea locului de provenienta, si au fost trimise la laboratorul de mineralogie din Cluj pentru analize. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, laboratorul a trecut sub administratia nemtilor, care au intrat, in felul acesta, in posesia informatiei. Intentionand sa exploateze zacamantul, nemtii au construit un drum de acces pana la localitatea Vartop. Evenimentele de pe front au obligat insa armata germana sa se retraga si sa abandoneze lucrarile. Dupa infrangerea Germaniei fasciste, informatiile despre rezervele de uraniu romanesc au intrat in posesia rusilor, care au impus statului roman infiintarea societatii romano-sovietice "Kwartit".

Asa se explica aparitia rusilor in 1952, in zona Baitei, unde si-au deschis rapid un front de lucru. Avand date precise asupra cantitatii de zacamant existent in Muntii Apuseni, s-au apucat, la fel de grabiti, sa ridice un oras in satul Stei, langa calea ferata ce asigura legatura cu Bucurestiul, aproape de mina de uraniu din Baita. In patru ani, 1952-1956, rusii au reusit sa