Circa 50.000 de irlandezi au protestat sâmbătă în centrul Dublinului faţă de planul de austeritate al guvernului, prezentat ca o condiţie esenţială pentru a primi ajutorul de la UE şi FMI de care ţara are nevoie ca să evite falimentul şi ca să reducă un deficit bugetar considerat "astronomic", potrivit NewsIn.

Manifestanţii au plecat de pe cheiul Liffey către General Post Office, locul simbolic din centrul capitalei, unde, în 1916, a fost citită declaraţia de independenţă.

Protestatarii au strigat "noi suntem poporul, noi avem voturile" şi au purtat o pancartă pe care scria "Există o cale mai dreaptă şi mai bună". Ei spun că reducerile bugetare nu sunt necesare şi că de fapt, autorităţile vor să salveze de la faliment băncile, nu Irlanda. Unii protestatari sunt de părere că guvernul trebuie îndepărtat de la putere şi convocate alegeri.

Sindicatele au chemat la mobilizare împotriva planului de austeritate, considerat "o declaraţie de război împotriva muncitorilor cel mai prost plătiţi".

Ordinea la miting a fost asigurată de 700 de poliţişti şi un elicopter.

Măsurile de austeritate anunţate miercuri de guvernul irlandez prevăd reduceri bugetare de 15 miliarde de euro şi o creştere a impozitelor până în 2014. Alocaţiile de şomaj şi ajutoarele acordate familiilor vor fi reduse, la fel şi pensiile funcţionarilor şi salariul minim. În plus, aproape 25.000 de locuri de muncă vor fi desfiinţate în sectorul public.

Planul vizează aducerea deficitului public la 3%, în condiţiile în care în prezent a ajuns la o valoare uriaşă, de 32% din PIB.

Irlanda, greu îndatorată după ce a trebuit să repună pe linia de plutire băncile pline de datorii, a cerut ajutorul Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional.

Anunţul cu privire la un acord pentru ajutorul internaţional, care ar urma să se r