Într-un articol dedicat scrutinului din 28 noiembrie din Republica Moldova, cotidianul francez "Le Figaro" se întreabă: "Alegerile legislative din această duminică vor permite oare Republicii Moldova să depăşească criza politică în care se află timp de un an, ca urmare a imposibilităţii de a-şi alege preşedintele ţării?"
După două scrutine legislative în 2009 şi un referendum constituţional organizat în septembrie 2010, moldovenii se vor prezenta la urne pentru a patra oară în ultimii doi ani. Oricare ar fi partidul care va ieşi învingător la acest scrutin este puţin probabil ca acesta să reuşească să aleagă şeful statului.
Potrivit lui Oleg Serebrian, ambasadorului Republicii Moldova la Paris, există două posibilităţi de a evita coşmarul organizării unui nou scrutin anul viiitor: "Fie Parlamentul va alege un preşedinte neutru, fie deputaţii vor modifica Constituţia în aşa fel încât să fie posibilă alegerea şefului statului cu un număr mai mic de voturi decât cele 61 necesare în present", spune acesta.
În marile capitale europene, începând cu Bruxelles şi terminând cu Moscova, alegerile vor fi urmărite cu lupa, deoarece această mică ţară, cu o populaţie de 4,3 milioane de locuitori, este un laborator pentru relaţiile Est-Vest. Moldova este unicul vecin răsăritean al Uniunii Europene care şi-a confirmat orientarea spre Vest, în timp ce Ucraina pe parcursul ultimului an s-a apropiat spectaculos de Rusia, Belarus este sortită să rămână un apendice al Rusiei, iar Georgia încearcă să-şi amelioreze relaţiile cu Kremlinul, , scrie publicaţia franceză.
Venirea la putere în iulie 2009 a unei coaliţii de partide proeuropene a permis apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană şi relansarea negocierilor pentru un accord de asociere. În pofida tuturor aşteptărilor, orientare europeană a Moldovei nu deranjeaza Rusia atâta timp cât Moldova îşi d
