Se apropie ziua de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Cotidianul Zi de zi a început de vineri publicarea unui serial dedicat sărbătorii naţionale. Nu vom scrie despre oameni politici, nu vom face o retrospectivă istorică a Zilei Naţionale şi a modului în care aceasta a fost sărbătorită în ultimii 20 de ani. Vă vom prezenta o serie de pagini de jurnal. Jurnalul unui veteran de război. Aurel Bercea a luptat în cel de-al doilea război mondial. A scris paginile pe care vi le vom prezenta pe front, pe vânt, frig, ploaie sau soare, în tranşee sau pe patul de spital. A fost şi a rămas un om simplu care a trăit o viaţă şi o perioadă care nu trebuie trecută sub cortina tăcerii. În numărul de azi vă prezentăm spicuiri din Carnetul de Campanie. Limbajul este cel folosit în carnet, fără vreo intervenţie din partea noastră.

1 noiembrie 1943. Bombardament la Nipru

„În dimineaţa acestei zile am ajuns la Nipru, însă aici era o îngrămădire de armată şi toţi se sileau să treacă cât mai repede Niprul. Pe la orele 6 dimineaţa ne-am pomenit cu bombardament de chakuşă pe noi şi a intrat o panică între noi de nu ştiam pe unde să fugim mai repede prin apă, peste pod, sau cu bacurile, însă am scăpat foarte puţini, după ce am trecut Nipru cu mare greu, ne-am adunat întrega divizie în Comuna „Buzicofka” unde ne-am alipit cu Divizia 4. Organizându-ne din nou am fost repartizat la Compania 8 Mitralieră.”

1 decembrie 1943. De pândă la mitralieră

„După un an şi jumătate de front în linia întâia, primesc şi eu un concediu de 25 de zile. Era noaptea la ora 1, eu eram la pândă la mitralieră când iată că-mi vine schimbul şi îmi spune că plec acasă dimineaţa la ora 7 să fiu la companie pentru a-mi lua biletul de voie. Stând noi aşa puţin de vorbă numai că apar câteva umbre în noaptea întunecoasă: somez „Stai” dar de odată nu mai văd nimic decât un bubuit puternic