Mass-media are aspectul unui câmp de bătălie: tiparul pe de o parte, maşinăria electronică (TV) pe de altă parte.
Săptămâna trecută în calendarul ONU, ziua de 21 noiembrie a fost ZIUA INTERNAŢIONALĂ A TELEVIZIUNII.
Acum, mass-media are aspectul unui câmp de bătălie în care oştile stau faţă în faţă: tiparul pe de o parte, maşinăria electronică (TV) pe de altă parte. Din acest „război" nimeni nu va ieşi învingător, ambii „combatanţi" sunt nevoiţi să se schimbe, să-şi modifice fizionomia, fiecare ţinând seama de celălalt.
Importanţa presei scrise se diminuează în societatea modernă. Mai înainte când se întâmpla un eveniment oamenii ieşeau din casă pentru a cumpăra un jurnal, în timp ce astăzi intră în casă pentru a privi la TV.
Editarea ziarelor necesită sume considerabile pe care le deţin doar oamenii bogaţi şi grupurile de presă puternice.
Publicitatea a devenit practic singura sursă de venit pentru media, ceea ce este periculos pentru independenţa financiară şi morală. În ceea ce priveşte televiziunea, în nicio ţară normală, decentă, parte din Uniunea Europeană, nu vezi pe micul ecran toate grozăviile pe care le vezi la noi: crime, tâlhării, violuri, spargeri, furturi, femei goale la o oră la care copiii nu dorm încă, femei decăzute umilindu-se pentru un inel cu diamant. În plus, numeroase gunoaie, sărăcie, proastă gospodărire, ilegalităţi, gesturi de autojustiţie şi mai ales tot felul de situaţii în care civilitatea şi politeţea sunt complet uitate. În sport (fotbal), scandaluri, acuzaţii, culisele contra spectacolului sportiv. Can-can-ul este la modă.