Nelinistea e veche: cat de utile si mai ales cat de adecvate realitatii sunt lucrurile pe care le inveti la facultate? Un exemplu clar in directia asta este demersul studentilor de la Ecole Normale Superieure (Paris), in cadrul unei miscari mai ample- „Economia Post-Autista”, demers facut în iunie 2000. Studentii au publicat atunci o o petiţie, protestând împotriva „autismului” spre care stiinta economica se indreapta si asupra modului in care aceasta se invata la facultate. Ei au susţinut că economia a ajuns să fie un fel de stiinta a unor lumi imaginare fara legatura cu lumea normala, ca tehnicile matematice au devenit un scop în sine, şi că economia insasi a devenit excesiv de dogmatic predata, scrie Dan Popa pe blogul lui.

„Cei mai mulţi dintre noi au ales să studieze economia pentru a dobandi o înţelegere profundă a fenomenelor economice cu care cetăţenii se confruntă astăzi. Dar modul in care ni se preda, nu răspunde, în general, aceastei asteptari. Chiar şi atunci când teoria, in mod legitim, se desprinde de faptele de zi cu zi, rareori se efectuează revenirea la exemple. Explicatiile empirice (fapte istorice, funcţionarea instituţiilor, studiul comportamental sau strategii de piata) sunt aproape inexistente. În plus, această lacună în predare, aceasta nerespectare a realităţilor concrete, reprezintă o problemă enormă pentru cei care ar dori să se facă utili pentru actorii economici şi sociali” (Fullbrook 2004, p. 2).

Invatamantul economic pare sa fie si el o parte a problemei

Fireste, protestul lor a provocat reacţii puternice. In 21 iunie, Le Monde a publicat un simpozion în care mai mulţi economişti a sprijinit revendicările studenţilor “. Ministrul educaţiei francez s-a implicat, comandand un raport privind starea învăţământului economic în Franţa. Rezultatele au confirmat demersul studentilor, al viitorilor lideri economici adica. @N_