Alex Găvan consideră că voluntariatul are un avantaj principal faţă de un loc de muncă, pentru că vă permite să greşiţi, dar şi să încercaţi foarte multe lucruri diferite într-un timp relativ scurt. Evident, greşeala nu este încurajată să se repete, ci prin ea să fie dezvoltate noi deprinderi necesare pentru depăşirea a noi obstacole.

Mai mult, Găvan susţine că implicarea într-o asociaţie studenţească încă din timpul studiilor vă poate ajuta mai uşor să vă daţi seama de ceea ce credeţi că v-ar plăcea să faceţi, astfel evitând ca la finalizarea facultăţii să vă angajaţi pe posturi care nu vă inspiră.

Anul acesta, AIESEC (Asociaţia Internaţională a Studenţilor în Ştiinţele Economice şi Comerciale) împlineşte 20 de ani de când ­activează în România. Ce rol aţi avut în această asociaţie?

Eu am stat vreo trei ani şi ceva în AIESEC. Aici, în special am făcut marketing, vânzări, strângere de fonduri, media şi am lucrat şi pe proiecte. Programul de care sunt cel mai mândru şi pe care l-am dezvoltat în cadrul AIESEC se numea „Forward", s-a întins pe perioada a unui an şi jumătare şi era un program de consiliere în carieră pentru studenţi. Concret, era o echipă de şase-şapte oameni care se ocupa de două componente ale programului: un portal de internet şi evenimente care permiteau studenţilor să se întâlnească cu diferite companii şi care aveau ca scop oferirea a unor noi oportunităţi de învăţare. Astfel, încercam să dăm studenţilor o fărâmă din domenii diverse, astfel încât ei să poată să aleagă sau să ajungă cu un pas mai aproape de ceea ce îşi doresc.

Cum aţi intrat în AIESEC?

Este o poveste lungă. Eu nu am fost acceptat din prima în AIESEC. Iniţial, am fost student timp de un an la Facultatea de Fizică, pentru că eram pasionat de acest domeniu până când mi-am dat seama că singura mea şansă cu fizica era să plec în afară, în cercetare. În Româ