In luna decembrie a anului 1916, tezaurul romanesc este incredintat aliatilor din apus inspre buna pastrare la Kremlin. Insa in valtoarea evenimentelor din anul urmator, tezaurul pica in mainile noii puteri bolsevice ce refuza inapoierea acestuia. La mai bine de 90 de ani de atunci, aceasta problema inca tensioneaza relatiile romano-ruse.
Este binecunoscut faptul ca situatia de pe front era potrivnica Romaniei la sfarsitul anului 1916. Armatele combinate ale Puterilor Centrale ocupasera majoritatea tarii si amenintau farama de pamant ce inca era in maini romanesti.
Tezaurul romanesc fusese transportat mai intai de la Bucuresti la Iasi pentru a nu fi capturat de inamic, dar cursul razboiului nu era unul care ar fi dat mari sperante conducerii romanesti. Se discuta in mod serios ca administratia romaneasca sa fie gazduita in Imperiul Tarist si este sugerata trecerea armatei romane dincolo de Prut, unde urma sa fie aprovizionata si intarita cu noi efective.
In acest context de imprevizibilitate, Consiliul de Ministri ia decizia ca si tezaurul sa fie mutat la Kremlin, aceasta actiune fiind sustinuta de Emil Costinescu, ministru de finante al vremii si de consiliul general al Bancii Nationale Romane. Partea rusa prin intermediul generalului Mossolov isi asuma responsabilitatea pe 14 decembrie 1916 pentru transportarea in siguranta a tezaurului, depozitarea, dar si returnarea lui.
Transportul tezaurului
Pe data de 14 decembrie, trenul format din 17 vagoane si pazit de 200 de jandarmi paraseste gara orasului Iasi. In aceste vagoane erau 1.740 cutii continand lingouri si monede de aur, dar si bijuteriile reginei Maria. Valoarea acestuia insuma 321.580.456 lei.
In vara anului 1917 se ia decizia ca inca un transport sa fie efectuat, din pricina temerilor unei eventuale infrangeri a armatei romane pe frontul
