Potrivit datelor Ministerului Administraţiei şi Internelor, peste 600.000 de români îşi serbează azi onomastica, de ziua Sfântului Andrei, numit şi „Apostolul românilor”. Majoritatea femeilor care îşi serbează acum onomastica poartă numele de Andreea şi Andra.

Andrei, „Apostolul românilor”

Numele Andrei este purtat de peste trei sute de mii de bărbaţi, iar în zona noastră, peste 12.000 de reprezentanţi ai sexului tare poartă numele de Andras sau Andreas. Numele Andrei/Andreea vine din limba greacă şi înseamnă bărbăţie, curaj, fiind numele Sfântului Andrei, unul din cei 12 apostoli ai Mântuitorului, fratele lui Petru, cel mai vârstnic dintre apostoli. Ajuns în părţile noastre, în Dobrogea de azi, a întemeiat primele comunităţi creştine de aici, drept pentru care este numit „Apostolul românilor.”

Noaptea lui Sântandrei

În tradiţia populară noaptea de 29 spre 30 noiembrie era cunoscută ca Noaptea Strigoilor. Pentru a fi feriţi de acţiunea malefică a mororilor şi strigoilor, tinerii ungeau cu usturoi ferestrele şi uşile casei unde se desfăşura petrecerea înainte de lăsarea serii. Tinerii chefuiau ca la un adevărat Revelion în casă, în timp ce o bătrână păzea usturoiul dintr-o covată în vatra satului, la lumină lumânării.

Usturoiul, câte trei bucăţi, era adus de fete, păstrat peste noapte şi împărţit apoi fetelor care îl păstrau ca pe ceva sfânt, la icoană, şi–l foloseau peste an ca leac pentru vindecarea bolilor sau împotriva farmecelor. De la păzitul acestui usturoi s-a născut zicala: “Parcă a păzit usturoiul”, care se spune celui care se vede că a petrecut o noapte fără somn.

Aflarea ursitei

Ca la orice sărbătoare mare şi de Sfântul Andrei există practici pentru a afla ursitul. Fetele de măritat prepară o „Turtucă de Andrei” subţire din făină de grâu, foarte sărată, coaptă pe plită şi o mănâncă înainte de culcare. Băia