Raportul de anul acesta al BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), publicat zilele trecute, ne trimite exact înapoi cu gân­dul la un alt viitor. Nici mai mult nici mai puţin BERD-ul crede că este timpul să crească din nou rolul statu­lui. Argumentul? Pieţele nu pot func­ţi­­ona bine dacă nu există in­sti­tu­ţii pu­blice eficiente şi bine conduse. "Este necesar un echilibru pentru ca o creştere economică să fie sustena­bi­­lă". Una dintre instituţiile cele mai im­­portante ale statului este fiscalita­tea. De o manieră generală constatăm în societatea românească o ne­cu­noaş­tere totală a condiţiilor pe care le implică funcţionarea unei societăţi umaniste şi liberale. Economia de piaţă este în esenţa sa in­co­rup­ti­bilă iar grupurile de presiune care o blo­chea­ză sau îi pervertesc funcţi­o­na­rea urmăresc propriile lor interese. După Revoluţie guvernele au făcut apel în mod constant la instrumentele statului pentru a pune în operă poli­tici incompatibile cu funcţionarea unei economii de piaţă descentrali­za­te. Ca prim-ministru am fost acuzat de liberalism tocmai pentru că am căutat să deschid drumurile iniţiativei libere (mărturie stau decretul-lege 54 din martie 1990 şi legile 15 şi 31 din acelaşi an). Însă demolarea sistemului fiscal comunist şi reconstruirea unui sistem de fiscalitate compatibil cu economia de piaţă funcţi­o­nală nu s-a realizat nici până azi. O so­cietate liberă nu se identifică cu so­cietatea lui "las-că merge ş-aşa", per­vertită, ma­ni­pulată sau oarbă ca în zilele noastre. Nu e o contradicţie între, pe de-o parte, poverile şi năclăiala birocra­ti­că şi coruptă a sistemului fiscal şi, pe de altă parte, realitatea laxistă de care vorbeam. Poverile îi încovoaie pe oamenii care mai încearcă să facă vreo afacere de posibil succes iar laxis­mul îi ajută pe cei "iniţiaţi", adică, de regulă, pe "învârtiţii" zilei.

În