Satul Fântâna Mare din Dobrogea este locuit în proporţie de sută la sută de etnici turci, astfel că micuţii încep să vorbească limba română doar când devin elevi. Elevii din satul dobrogean se plâng că gramatica limbii române le ridică mari probleme, inclusiv în timpul liceului.
În sudul Dobrogei, la 65 de kilometri de Constanţa, există satul Fântâna Mare, cunoscut de toţi ca Başpunar. Aici trăiesc 400 de oameni, toţi de etnie turcă şi de religie musulmană.
La Başpunar poţi ajunge dupa ce străbaţi vreo 40 de kilometri până la Cobadin, şi apoi încă 25, spre graniţa cu Bulgaria. Pe uliţele nepietruite se vorbeşte numai turceşte, dar când aud vorbă românească, localnicii o dau imediat pe limba oaspeţilor.
„Aşezarea noastră este veche de sute de ani şi a fost întotdeauna locuită numai de turci", povesteşte „muhtarul" Sebatin Mehmet - liderul comunităţii. Pe el îl consideră oamenii din Fântâna Mare primar şi pe el l-au ales să le reprezinte interesele în comuna Independenţa, ce are de 14 ani acelaşi primar, pe Cristea Gâscan.
Şcoala din sat a fost construită o dată cu geamia, pe când Dobrogea era provincie turcească, la mijlocul secolului XIX. „Apoi au început să vină crescători de animale, care iniţial s-au stabilit pe deal, lângă pădure. Când a fost descoperit izvorul, care era acoperit de mărăcini, lumea a început să se stabilească în partea de vale a satului pentru a fi în preajma apei. De aici provine şi numele satului", povesteşte muhtarul Sebatin Mehmet.
„Te râd vecinii"
Localnicii vorbesc numai turceşte, iar copiii sunt învăţaţi la fel. „E ruşine să vorbeşti cu cel mic în română dacă eşti turc, te râd vecinii. Oricum, pentru copii e o plăcere, nu este o obligaţie faţă de familie", explică Nazile Iusein (50 de ani), localnică a satului Fântâna Mare.
Generaţia de mijloc are însă alte idei. „Socrii mei mereu spuneau să v
