Situatia este, desigur, foarte grava, insa este greu de presupus ca in momentul de fata liderii de la Phenian ar cauta deliberat o succesiune de evenimente care sa conduca, prin escaladare, la un razboi general in peninsula, o confruntare ce ar implica in mod cert si trupele americane. De mai bine de doua decenii, comunitatea internationala asteapta o adaptare a regimului de la Phenian la noile conditii post-Razboi Rece. In fapt, asa cum o demonstreaza elocvent evolutiile din ultimii ani, conducerea comunista a Coreei de Nord incearca sa se adapteze, numai ca o face in cu totul alt sens decit ar spera Sudul si partenerii occidentali ai acestuia. Este simplu sa se afirme, asa cum se intimpla frecvent, ca liderii nord-coreeni se comporta irational. De cele mai multe ori, insa, asemenea verdicte rapide nu duc nicaieri din punct de vedere practic. Spre exemplu, inca nu se stie inca foarte clar daca in schimbul de tiruri de martea trecuta primul proiectil care a depasit linia de demarcatie si astfel a putut fi catalogat drept ostil a fost lansat de artileria Nordului sau, din greseala, de fortele Sudului care efectuau manevre in preajma asa-numitei Linii de Limita Nordica (LLN) din Marea Galbena. Daca nord-coreenii au tras primii, gestul poate fi analizat din perspectiva faptului ca Republica Populara Democrata Coreeana nu mai recunoaste inca din anii 1990 localizarea LLN pe care o acceptase prin Armistitiul din 1953, revendicind "deplasarea" ei catre sud. Daca insa a existat un prim tir accidental sud-coreean, despre reactia Nordului se poate spune ca nu a respectat cutuma reciprocitatii, marcind o escaladare - dar in acest caz am vorbi, totusi, de o riposta. Situatia este, desigur, foarte grava, insa este greu de presupus ca in momentul de fata liderii de la Phenian ar cauta deliberat o succesiune de evenimente care sa conduca, prin escaladare, la un razboi general in p