"Emisiunea de obligaţiuni în euro pe trei ani a fost un succes, cum era de aşteptat, fiind suprasubscrisă", titrează analiştii BCR, într-un raport. "Nu putem considera această licitaţie drept un adevărat succes", este verdictul ING Bank.

Între aceste două aprecieri "extreme", Raiffeisen vine cu o evaluare moderată: "Emisiunea poate fi considerată un succes având în vedere maturitatea mai lungă". Fapt este că Finanţele au vândut joi pe piaţa internă obligaţiuni în euro pe trei ani, la un randament de 4,8%, reuşind să strângă 1,3 mld. euro faţă de o sumă programată de 1 mld. euro.

Dincolo de presupusa independenţă a comentariilor emise de analişti, coincidenţa face ca orientarea aprecierilor menţionate să coincidă cu poziţia băncilor respective la licitaţia de joi. Astfel, potrivit unor surse de pe piaţă, BCR - care are cea mai generoasă evaluare, a fost şi cel mai mare investitor, având de rostogolit 500 mil. euro din împrumutul precedent care ajunge astăzi la scadenţă. De cealaltă parte, ING, care păstrează tonul critic la adresa operaţiunilor derulate de Finanţe, nu ar fi cumpărat deloc titluri în euro din această emisiune, cum nu cumpărase nici anul trecut. În schimb, Raiffeisen a fost unul dintre cei mai mari patru investitori, potrivit surselor invocate.

În timp ce BCR scrie fără rezerve despre "suprasubscriere" - cum a şi fost din punct de vedere tehnic, Raiffeisen notează că de fapt principalii investitori au fost bănci locale, care şi-au reînnoit expunerea faţă de stat în lipsa alternativelor de plasament, şi că împrumutul este ceva mai mic faţă de suma scadentă astăzi (1,5 mld. euro cu tot cu dobânzi). ING remarcă "sec" că suma este insuficientă. "Este totuşi un pas mic către ajustarea a două puncte cheie slabe ale datoriei publice: pondere mare a datoriei emise în valută şi o scadenţă medie scurtă."

Pe lângă aceste comentarii, surse