Tradiţia spune că la hotarul dintre toamnă şi iarnă se leagă şi se dezleagă vrăji, că lupii sunt mai fioroşi ca oricând şi vorbesc, iar sufletele morţilor bântuie pe pământ.

Sărbătoarea creştină ce are loc an de an pe data de 30 noiembrie îi îngrozeşte pe cei ce cred în duhuri rele, strigoi şi fantome. Superstiţioşii îngroziţi ung uşile şi geanurile cu usturoi şi aşteaptă nerăbdători ca noaptea fatidică să treacă.

Ioana Ardeleanu (73 de ani), din Mihail Kogălniceanu mărturiseşte: „Eu chiar cred că aceste lucruri sunt adevărate. Când eram copil o rudă de-a mea mi-a spus că a văzut în noaptea de Sântandrei spirite care bântuiau curtea. Mă mir cum de-a scăpat că eu ştiu că cine vede duhurile rele rămâne mut, să nu mai poată povesti şi altora ce a văzut. Din câte ştiu eu se mai zice că cel care nu îşi unge geamurile şi uşile cu usturoi se pomeneşte cu strigoii în casă , iar dacă necuratul a apucat să-ţi calce pragul nu mai ai viaţă lungă“, a spus femeia.

Obiceiuri păgâne

Preoţii consideră că noaptea de groază a Sfântului Andrei este doar o simplă legendă şi că oamenii nu ar trebui să fie speriaţi din această pricină.

„Un bun credincios nu ar trebui să aibă superstiţii. Biserica nu este de acord cu aceste lucruri. În popor se vorbeşte despre duhuri rele care bântuie pe pământ în noaptea de 29 noiembrie, dar eu cred că sunt simple poveşti din bătrâni. Superstiţiile se opun bisericii, iar oamenii nu ar trebui să le ia în seamă“, a spus Marina Popa (42 de ani), preot în localitatea Piatra.

La sate în general, bătrânii au un adevărat ritual pentru această noapte. Pentru ca duhurile rele să nu se apropie de gospodăriile lor, îşi pregătesc din timp funia cu usturoi pe care mai apoi o pune pavăză la fereastra casei.

„Eu am păţit-o rău când eram tânără. Aveam 17 ani, mă întorceam de muncă, de la câmp şi am călcat în «masa ielelor».