Dupa publicarea a sute de mii de documente despre razboaiele din Afghanistan si Irak, WikiLeaks da iar lovitura. In 28 noiembrie 2010, WikiLeaks incepe sa faca publica prima transa din cele 243.270 de "cabluri diplomatice" trimise la ministerul de externe al SUA de la ambasadele si consulatele americane din intreaga lume, precum si 8.017 directive de la minister la misiunile diplomatice americane. Desi s-au facut imense presiuni asupra sefului WikiLeaks, Julian Assange, si s-a incercat un atac asupra serverelor platformei, operatiunea de dezvaluire a inceput. Ministrul de externe italian, Franco Frattini, a spus ca dezvalurile vor fi un 11 septembrie in istoria diplomatiei si a indemnat procurorii italieni sa investigheze site-ul WikiLeaks, conform Reuters.
Spre deosebire de documentele laconice de razboi, actualele depese sunt mult mai usor de citit, unele chiar "picante". In secret, diplomatii americani par a nu avea rezerve comparandu-l pe presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad cu Hitler, facandu-l pe Vladimir Putin "alpha-dog", pe presedintele afgan Hamid Karzai "manat de paranoia", iar pe Angela Merkel "rareori creativa si evitand riscul". Iar lista cu analize presarate cu epitete, ale multor conducatori politici ai lumii, continua.
Cinci prestigioase publicatii au primit, spre studiu si evaluare, documentele: Spiegel (Germania), New York Times (SUA), Guardian (UK), Monde (Franta), Pais (Spania). Stirea publicarii unor extrase in editia tiparita a Spiegel a fost data pe Twitter, de cineva care l-a gasit la un chiosc din gara din Basel, desi vanzarea oficiala incepe doar luni.
In mass-media germana s-a spus ca informatorii care au copiat aceste date ar fi provenit de la reprezentante diplomatice ale SUA din Orientul Apropiat. Depesele constau din mesajul propriu zis, datat, cu mentiunea expeditorului, a destinatarului si a gra
