Dezbaterea privind noua extindere a spaţiului Schengen omite un aspect: ce efecte are aceasta asupra vieţii oamenilor simpli, care locuiesc în imediata apropiere a noii frontiere europene? „Adevărul" a mers în câteva localităţi de frontieră pentru a vedea cum se schimbă viaţa unor oameni odată cu aderarea României la clubul select al ţărilor Schengen.

Citeşte şi:

DOSAR: Spaţiul Schengen: ţara libertăţii absolute

În satul Stânca din judeţul Botoşani, într-o casă modestă de chirpici, cu două camere, locuieşte Costel Abdulac(foto). Bărbatul în vârstă de 39 de ani îşi câştigă existenţa din munca câmpului. Terenul lui, de doar 1.500 de metri pătraţi, se află chiar pe fâşia graniţei cu Republica Moldova şi se mândreşte că de pe ogor de la el poate vedea pe gratis o ţară străină. Omul a auzit de Schengen de la radio şi tot ce a înţeles el până acum este că poliţiştii de frontieră vor trebui să păzească mai bine frontiera de traficanţii de ţigări. „Ce Schengen domnule? Am văzut eu şi când am intrat în Uniunea Europeană că nu s-a schimbat nimic în bine. Eu tot pământul ăsta îl muncesc şi singura diferenţă este că nu mi-au mai luat grănicerii din teren să-l are pentru fâşie. Acum văd că nu-i mai interesează lucrul ăsta pentru că au primit maşini şi tehnică de asta modernă cu care te vede şi noaptea. În rest, nu s-a întâmplat absolut nimic. Nu avem nici drumuri mai bune, nici unde să muncim şi nici mai bogaţi nu suntem", spune supărat bărbatul.

Cei mai în vârstă cred de Schengen este un politician neamţ care vrea să ne scoată din Europa pentru că suntem leneşi. „Tot văd că nemţii ăştia ne batjocoresc la televizor că nu ne facem treaba şi vor să ne scoată din Europa. Este drept să spună asta, că tinerii din ziua de azi nu mai muncesc pământul şi toţi se ocupă cu vâdutul ţigări aduse de la moldoveni", îşi dă cu