Destinaţiile pe care şi-au concentrat businessul operatorii low-cost au inspirat şi companiile tradiţionale, care au ales să opereze de asemenea pe destinaţiile din Italia şi Spania Expansiunea companiilor aeriene low-cost pe piaţa românească a însemnat accentuarea competiţiei, dar şi schimbarea modelului de business al companiilor aeriene tradiţionale, care au "împrumutat" elemente din strategia operatorilor low-cost: preţ, taxe pe bagaje sau check-in online.
Dacă în urmă cu cinci ani cei mai mari doi jucători low-cost de pe piaţă, compania ungară Wizz Air şi Blue Air, controlată de Nelu Iordache, aveau împreună doar 6% din piaţă, când traficul aerian se ridica la doar 4,4 milioane de pasageri, anul trecut au ajuns împreună la 37% din toată piaţa aeriană estimată la 9 milioane de pasageri, potrivit calculelor ZF.
"Pentru a face faţă concurenţei companiilor low-cost, dar şi pentru a oferi pasagerilor o mai mare libertate în alegerea serviciilor, companiile de linie regulată au cerut să li se ofere posibilitatea «desfacerii» preţului la biletul de avion, astfel încât serviciile de masă şi de transport bagaj să nu mai fie incluse în preţul biletului de avion, ci să poată fi plătite în mod separat", a declarat Anca Apahidean, country manager al asociaţiei IATA (Asociaţia Internaţională de Transport Aerian) pe România şi Moldova, care reprezintă companiile de linie regulată.
Promovarea unor tarife mici la biletele de avion (care nu includ însă servicii precum cateringul la bord sau transportul bagajelor) este unul dintre elementele care au adus o cotă de piaţă importantă jucătorilor low-cost.
"Prin desfacerea preţului final, companiile aeriene de line regulată vor avea mai multe posibilităţi de a dezvolta o ofertă mai largă şi de a atrage clienţi. Practic la utilizatorul final, adică la pasager, apare o mai mare libertate de alegere
