Săpăturile pentru noua parcare subterană din Piaţa Universităţii au scos la iveală 4o de oseminte, un adevărat cimitir care, spun arheologii, datează dinainte de 1600.

Descoperire arheologică: mai multe schelete au fost găsite în zona Universitate din Capitală - UPDATE „Este vorba de un cimitir obişnuit de mahala, aflat în jurul Mănăstirii „Sfântul Sava". Vom face o analiză antropologică a osemintelor şi ne vom da seama mai bine", a declarat Gheorghe Mănucu, şeful secţiei de Arheologie de la Muzeul Bucureşti. Scheletele care s-au păstrat cel mai bine vor fi expuse, iar restul-reînhumate. Mănucu a mai precizat că în secolulul al XVI-lea, locuitorii se înmormântau în jurul bisericilor din mahalale, iar în timpul lui Alexandru Ioan Cuza s-a dat un decret ca să se facă noi cimitire.

Mahalaua de altădată, zona zero a Capitalei

La mijlocul secolului al XVI-lea, zona Universităţii de astăzi reprezenta marginea nordică a târgului Bucureştilor. La 1550, în zona dintre Calea Victoriei şi Bdul Nicolae Bălcescu se aflau câteva aşezări săteşti care au devenit ulterior mahalale ale târgului. 200 de ani mai târziu, în zona Universităţii, cuprinsă deja în oraş, se aflau mahalalele Sărindar, Sf. Sava şi Colţei. Academicianul Răzvan Theodorescu a menţionat că în locul în care au fost descoperite osemintele se afla Mănăstirea „Sf.Sava", „întemeiată, pe la 1600, de pârcălabul Andronache şi refăcută de Constantin Brâncoveanu în 1709".

Mihai Viteazul, pe altarul bisericii „Sf. Sava"

Biserica ridicată de domnitorul Constantin Brâncoveanu avea altarul chiar pe locul unde a fost amplasată, mai târziu, statuia lui Mihai Viteazul. Pe lângă biserică s-a ridicat prima şcoală din Bucureşti, Şcoala Domnească, aceasta devenind în secolul al

XVIII-lea Academie Domnească, iar apoi transformată în Şcoala Naţională de la Sf. Sava. Peste numai câteva decenii, aceasta