În noiembrie, Uniunea Compozitorilor a organizat o decadă a muzicii româneşti, la aniversarea a 90 de ani de la înfiinţarea Societăţii Compozitorilor Români. Muzica contemporană românească - fie că vorbim despre anii ’80 ai secolului trecut, fie despre finalul primului deceniu al secolului XXI - rămâne, din păcate, un domeniu de nişă.

Totuşi, deşi aproape insesizabil pentru „mainstream", în muzica contemporană românească se întâmplă multe lucruri. Dacă singurul fenomen semnificativ al anului ajunsese să fie Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi din luna mai, care a trecut de a 20-a ediţie, în această toamnă, Uniunea Compozitorilor a găsit prilejul de a organiza o decadă a muzicii româneşti, la aniversarea a 90 de ani de la înfiinţarea Societăţii Compozitorilor Români.

Evenimentul central al festivalului a avut loc la Universitatea de Muzică din Bucureşti, unde au vorbit atât rectorul acesteia, compozitorul Dan Dediu, cât şi cei trei preşedinţi ai UCMR de după 1989, Pascal Bentoiu, Octavian Lazăr Cosma şi Adrian Iorgulescu. Cei prezenţi au putut vedea un film realizat de TVR cu imagini din arhivă, aducând în amintirea participanţilor gânduri, reflecţii, comentarii ale unor compozitori importanţi care nu mai sunt printre noi, expuse de-a lungul timpului (Ştefan Niculescu, Aurel Stroe, Corneliu Dan Georgescu, Costin Cazaban).

În context, Florin Croitoru şi Viniciu Moroianu au prezentat două lucrări de tinereţe ale lui George Enescu, „Appassionato" şi „Balada". Din acest festival nu putea lipsi un concert semnat de Archaeus, unul dintre ansamblurile cele mai fidele muzicii româneşti, care a prezentat un program impresionant prin numărul şi valoarea lucrărilor incluse.

Contribuţiile Orchestrei de Cameră Radio au constat în două concerte consecutive, în care au fost prezentate, sub bagheta lui Radu Popa, „Divertisment pentru orchestră de coard