Plină de „succesuri“, „almanahe“, „locaţii“ şi virgule între subiect şi predicat, limba cade şi ea victimă nepăsării românilor. Dincolo de amuzament, dezacordurile, cacofoniile şi calcurile demonstrează că tot mai mulţi români ignoră regulile gramaticale, aşteptând să se adapteze uzului.
„Am decât 10.000 de lei" este prima greşeală inclusă în ghidul de exprimare al unuia dintre cele mai accesibile instrumente lingvistice pentru cei peste şapte milioane de utilizatorii de internet din România, dexonline.ro.
Citeşte şi:
Limba română, vorbită cu mouse şi tastatură
„Rotaliana", limba multor români din Peninsulă
Sunt analfabet şi nimănui nu-i pasă
Dicţionarul virtual care include peste 370.000 de definiţii din mai mult de 30 de dicţionare româneşti are şi o pagină dedicată celor mai frecvente probleme de exprimare în limba română.
Folosirea incorectă a lui „decât" într-o construcţie afirmativă, formulările corecte („am numai 10.000 de lei" sau „nu am decât 10.000 de lei") şi explicaţia lor ocupă primul loc în ghidul alcătuit de voluntarii site-ului.
„Lista noastră de greşeli este compilată într-o manieră destul de dezordonată", spune Cătălin Frâncu, programatorul care a iniţiat proiectul dexonline.ro în urmă cu nouă ani. „În general, preluăm sugestii de la vizitatorii noştri, iar uneori mai adăugăm şi greşeli pe care le vedem în presă."
Nu „te râzi" şi nu „se merită"
Aşa au ajuns în listă „de ce te râzi?", cu forma corectă „de ce râzi?" - pentru că verbul „a râde" este intranzitiv, nu reflexiv - pleonasmul „a avansa înainte" sau expresia „îmi place de cineva", cu forma corectă „îmi place cineva" - pentru că „cineva" este subiectul şi nu are nevoie de prepoziţia „de" în această construcţie.
„Se merită să aştepţi?", o întrebare incorect pusă pentru că „a merita" nu este nici el verb
