Presedintele a intors spatele poporului. S-a intors la popor de fiecare data cand a avut ceva de castigat. Acum, cand greselile, minciunile, prostia si setea de bani a celor pe care i-a instalat la conducerea tarii au dezgustat pe majoritatea romanilor, Traian Basescu cearta poporul cu fiecare ocazie. Ceva il deranjeaza tot mai mult. Faptul ca nu mai este pupat de babe in multime, ci injurat de poltisti la usa Cotroceniului, l-a scos din minti pe presedinte.
Guvernarea lui Emil Boc a inchis practic statul social. Nu mai avem educatie, sanatate, politia e decredibilizata, justitia e "penibila", iar functionarii saboteaza statul. Subordonarea premierului in fata lui Traian Basescu a fost inteleasa pana si de ultimul pensionar din cel mai izolat satuc din creierul muntilor. Asa au ajuns insuccesele lui Emil Boc la Cotroceni.
Esecul politicii promovate de la Palatul Victoria este esecul viziunilor prezidentiale. Se face dreptate, intr-un fel, fiecare primind ce merita. Ca poporul e fortat sa invete din greselile proprii, ca sa stie cum sa voteze pe viitor, ca presedintele plateste minciunile din campanie si nerealizarile din primul mandat abia acum, prin scaderea popularitatii la scoruri record - este ironia vietii. Nimeni nu stie cand ii vine nota de plata.
Traian Basescu se afla acum intr-o situatie paradoxala. Pe de o parte, are nevoie de unitatea romanilor, de cealalta stie ca singura cale de a iesi din fundatura crizei este sa arunce vina pe toti, la gramada, fara prea mari diferente. Ambele tendinte sunt usor de ilustrat. Apelurile repetate din ultimul timp ale presedintelui la solidaritate au fost intrecute doar de mesajele cu iz de dezbinare.
Rand pe rand, seful statului i-a trimis pe medicii romani sa munceasca in afara tarii, pe profesori i-a urecheat ca sunt prea bine platiti, comparativ cu cat de putin muncesc,
