Poate părea jalnic a scrie despre ţara mea, parafrazându-l pe J.D. Sallinger, scriitor american cu sânge evreiesc şi irlandez, dar cuvintele sale mi se potrivesc acum. De pe la 4-5 ani, de când am conştiinţa de om - aşadar român, că în româneşte am început să gândesc - cam aşa de extreme sunt sentimentele mele pentru ţara natală.
Nu cred că sunt singurul într-o asemenea stare interioară şi n-o privesc nici ca pe o scuză, nici ca pe o "jale metafizică" de care aş putea fi mândru. Pur şi simplu, este o stare de fapt.
Mă exasperează a trăi într-o ţară "creştină" care să fi ucis prin avorturi 7.259.596 de nenăscuţi români între 1990 şi 2009 şi care primeşte "binecuvântări" de la un "Zeu Neptun" de Ziua Marinei, adică fix de Adormirea Maicii Domnului.
Nu le pot dori românilor decât să descopere creştinismul ortodox, care era cândva sinonim cu român, înainte de naşterea politică de secol 19 a termenului. Altă comoară aducătoare de dobânzi veşnice, pe care n-o poate cere înapoi FMI-ul, nu avem.
Poate părea jalnic a scrie despre ţara mea, parafrazându-l pe J.D. Sallinger, scriitor american cu sânge evreiesc şi irlandez, dar cuvintele sale mi se potrivesc acum. De pe la 4-5 ani, de când am conştiinţa de om - aşadar român, că în româneşte am început să gândesc - cam aşa de extreme sunt sentimentele mele pentru ţara natală.
Nu cred că sunt singurul într-o asemenea stare interioară şi n-o privesc nici ca pe o scuză, nici ca pe o "jale metafizică" de care aş putea fi mândru. Pur şi simplu, este o stare de fapt.
Mă exasperează a trăi într-o ţară "creştină" care să fi ucis prin avorturi 7.259.596 de nenăscuţi români între 1990 şi 2009 şi care primeşte "binecuvântări" de la un "Zeu Neptun" de Ziua Marinei, adică fix de Adormirea Maicii Domnului.
Nu le pot dori românilor decât să descopere creştinismul ortodox, care era cândva sin