Guvernatorul Mugur Isărescu crede că băncile centrale se vor implica tot mai mult în economia reală, pentru a asigura stabilitatea financiară, dar şi cadrul de transmisie a mecanismelor de politică monetară, unde a dat ca exemplu majorarea dobânzilor la bănci în contrast cu evoluţia ratei BNR.
"S-a spus foarte bine că nu e treaba unei bănci centrale să intre chiar atât de adânc în economia reală. De ce o facem noi şi de ce o vom face chiar mai apăsat în perioada următoare, inclusiv prin sucursale? (...) Avem un motiv foarte serios. Nu e vorba doar de o uşoară reorientare. Izolarea asta sau departajarea unei bănci centrale de economia reală o să înceapă să se estompeze. Nu ştim cum va arăta o bancă centrală în următorii şapte ani", a început Isărescu discursul la un seminar pe tema fondurilor europene, organizat la BNR de ziarul Economistul.
De la începutul anului 2009 BNR a redus dobânda de politică monetară cu patru puncte procentuale, aducând-o la un minim istoric de 6,25% pe an. Cu toate acestea, creditele în lei pentru populaţie, dar şi pentru companii, sunt acum aproape de nivelul la care se aflau înainte de debutul crizei, bancherii invocând creşterea costului riscului (provizioanele făcute pentru creditele neperformante), care a contrabalansat ieftinirea finanţării.
Prin statul său, Banca Naţională nu se poate implica direct în finanţarea statului sau a companiilor private, acţionând doar ca "împrumutător de ultimă instanţă" pentru băncile comerciale, care pot obţine lichidităţi prin scontarea titlurilor de stat pe care le deţin.
Banca Naţională operează în prezent o reţea de 19 sucursale judeţene, din care cinci - cele din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi - au un rol activ în operaţiunile de gestionare a numerarului dar şi de supraveghere. Oficialii BNR au anunţat recent că activitatea de supraveghere va fi însă consolidată la nivel
