La 410 ani de la unirea politică înfăptuită de Mihai Viteazul, la aproape 152 de ani de la Mica Unire a lui Alexandru Ioan Cuza şi la exact 92 de ani distanţă de Marea Unire, românialiberă.ro şi-a propus o scurtă trecere în revistă a celor trei evenimente majore din istoria noastră naţională.

Mihai Viteazul a trecut munţii Carpaţi la 4/14 octombrie 1599, în fruntea primului corp al armatei sale, prin zona Buzău - Braşov. În ajutor i-au venit detaşamentele secuilor, care îi urau de moarte pe Bathorişti, care îi eliberaseră de vechile privilegii. Udrea Băleanu şi fraţii Buzeşti au trecut în Transilvania în fruntea celui de-al doilea corp al armatei, pe la Turnul Roşu.

Cele două oşti au facut joncţiunea pe 16/26 octombrie, în apropiere de Sibiu, şi peste numai două zile a avut loc bătălia de la Şelimbăr, spre stupefacţia lui Andrei Batory, care nici nu apucase să-şi adune toate forţele. Mihai câştigă fără drept de apel şi la 1 noiembrei 1599 intră triumfător în Alba-Iulia, în timp ce ghinionistul Andrei Batory este prins şi ucis de secui pe când încerca să treacă în Moldova.

Unirea Ţării Româneşti cu Transilvania ridica, însă, mari probleme la nivel geopolitic, pentru că nici Polonia, nici Imperiul Otoman şi nici Imperiul Habsburgic nu îşi doreau un nou raport de forţe în regiune. Mihai a acţionat din proprie iniţiativă şi ştia că succesul său va fi acceptat de Rudolf al II-lea, la acea dată împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Boemiei şi Ungariei şi principe al Transilvaniei. Totuşi, pentru a nu-l nemulţumi pe Rudolf, Mihai s-a intitulat consilier/locţiitor al împăratului şi capitan general al oştilor imperiale, însă nobilii ardeleni l-au numit principe şi hrisoavele slavone „Domn din mila lui Dumnezeu al Ţării Româneşti şi Ardealului”.

Campania din Transilvania şi unirea celor două ţări româneşti l-au pus pe Mihai Viteazul î