Un studiu al Centrului de Cumpărături din Lakeside, Essex, Marea Britanie, arată că femeile de 30 de ani au schimbat deja 21 de poşete şi îşi cumpără una nouă la fiecare trei luni, având toate şansele ca în cursul vieţii să ajungă la 111.

De la săculeţii vechilor preoţi africani şi până la moda „haute couture“, geanta a păstrat toate secretele personale, a fost însemnul puterii, statutului şi frumuseţii. Ca păstrătoare a echipamentului necesar vieţii de zi cu zi, ea a fost influenţată de schimbările sociale şi tehnologice, precum circulaţia banilor, dezvoltarea transportului, apariţia pe scară largă a cosmeticelor, a ţigărilor, a telefoanelor celulare şi a marcat rolul femeii în societate. Bărbaţii au fost primii care s-au folosit de genţi.

Hieroglifele îi înfăţişează pe vechii egipteni purtând un fel de sac din piele, legat cu o curea în jurul şoldurilor. Broderiile şi bijuteriile care împodobeau acest accesoriu vestimentar arătau statutul social - cu cât persoana era situată mai sus pe scara socială, cu atât geanta era mai sofisticată. În secolul al XVI-lea, un astfel de obiect devine foarte popular, fiind confecţionat din diverse materiale. Forma cilindrică se termina la capete cu şireturi care ţineau laolaltă conţinutul genţii aşezată cel mai adesea de-a curmezişul corpului şi purtată mai ales de călători.

Multă vreme femeile şi-au purtat efectele personale în buzunare ascunse între faldurile rochiilor. În 1400 însă, atât ele, cât şi bărbaţii se foloseau de genţi care devin încet-încet un simbol al statutului social. Oamenii încep să-şi împodobească genţile cu bijuterii, broderii şi mătase. E inutil să spunem că aceste fragile genţi nu erau foarte practice, deşi oamenii considerau că, dacă ţi le permiţi, îţi poţi angaja şi un servitor, să le care. Portretele celor mai influenţi oameni ai momentului îi arată, adesea, cărând ceea ce a