Oamenii „lipiţi“ de canistre. Pălincă. Mediu rural. Comparaţie cu Vasluiul. Poliţişti „ai dracu’“. Studenţi bine pregătiţi. Sunt doar câteva din elementele care definesc Sălajul şi pe sălăjeni.De Ziua Naţională a României, „Adevărul de Seară“ vă prezintă o analiză a modului în care sălăjenii încearcă să definească identitatea locală, dar şi câteva stereotipuri care reprezintă imaginea în exterior a judeţului. Demersul ziarului este unul jurnalistic şi nu epuizează acest subiect atât de complex.

Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Judeţean Sălaj, în primele nouă luni ale acestui an, pe un eşantion de aproximativ 500 de persoane, Porolissumul, satul copilăriei şi gastronomia locală sunt, în opinia, sălăjenilor elementele caracteristice definitorii pentru Sălaj.

Astfel, în opinia a 40 la sută dintre sălăjenii care au participat la serile de dezbateri organizate de administraţia judeţeană sub genericul „Orişiunde oi umbla, ca Sălajul n-oi afla“, complexul arheologic de la Porolissum reprezintă cel mai important element care diferenţiază judeţul nostru de altele. În proporţii aproximativ egale, repondenţii la sondajul realizat de Consiliul Judeţean au afirmat că satele sălăjene şi gastronomia locală pot repezenta alte două caracteristici importante ale judeţului.

Sălăjenii, oamenii cu canistrele

Pe de altă parte, în opinia celor care trăiesc în afara judeţului, Sălajul rămâne zona în care oamenii sunt obligaţi să-şi care apă de la cişmea, pentru că la robinet nu prea curge şi, totodată, locul în care se face una dintre cele mai bune pălinci. „Când am ajuns la Bucureşti şi le-am spus colegilor de acolo că sunt sălăjean, toţi m-au întrebat de pălincă. Pot spune că sălăjenii au o imagine bună în capitală, pentru că sunt văzuţi ca oameni serioşi, cumpătaţi şi în care se poate avea încredere“, a declarat Cosmin Seleşi, actorul din „Clu