Recensământul agricol, care va fi efectuat din decembrie 2010 până la sfârşitul lui ianuarie a anului viitor, este prima radiografie făcută agriculturii locale în ultimii ani, în contextul în care autorităţile nu au răspuns niciodată la întrebarea: Ce am făcut cu banii primiţi de la Uniunea Europeană în agricultură?
Ultimul recensământ a fost realizat la sfârşitul lui 2002 - începutul lui 2003.
"Au trecut doi ani de pregătiri în care am luat fonduri de preaderare şi alţi trei ani de la intrarea în Uniune. Profilul agricol s-a schimbat fundamental. Vom vedea care este situaţia în raport cu 2000 pentru a începe să conturăm politici sectoriale coerente. Nu poţi pleca însă la piaţă dacă nu numeri mai întâi banii pe care îi ai în portofel", este de părere Aurel Badiu, şef serviciu al departamentului de cercetare statistică din cadrul Ministerului Agriculturii.
Întrebat fiecare ministru în parte, din 2007 până în prezent, cum s-a îmbunătăţit situaţia agriculturii după injecţia cu bani europeni, fiecare s-a mulţumit să scoată în faţă numărul contractelor semnate cu fermierii şi valoarea acestora. Realitatea era total diferită însă, cele mai multe sume rămânând pe hârtie din cauza lipsei cofinanţării. Efectele intrării acestor bani nu au fost puse pe tapet niciodată.
O altă problemă este numărul animalelor, pentru care subvenţiile se dădeau în funcţie de declaraţiile făcute de fermieri în 2008. Aşa se face că ţăranii au luat timp de doi ani bani pentru vacile deţinute în 2008, chiar dacă au vândut din ele sau chiar dacă au mai cumpărat pentru a-şi dezvolta afacerea.
"Recensământul făcut în 2002-2003 nu şi-a arătat rezultatele. Politica agricolă s-a făcut haotic. Sunt sigur că azi numărul animalelor este mai mic decât atunci pentru că ţăranii nu au fost stimulaţi să crească animale. Şi în cazul suprafeţelor agricole nelucrate este la fel. Odată c
