Aurul a urcat săptămâna aceasta la un maxim istoric la cursul BNR, de 145 de lei pentru un gram, cu circa 40% peste nivelul de la începutul anului, în special datorită fluctuaţiilor pe plan internaţional.
Acesta este al doilea an consecutiv în care preţul aurului creşte cu ritmuri de peste 30%, greu de egalat de alte plasamente. Pe plan mondial, investitorii se înghesuie să cumpere metalul preţios, văzut ca un refugiu în faţa turbulenţelor de pe pieţele financiare. Cine se aştepta la începutul anului ca revenirea economică - pe plan mondial - să se dovedească anevoioasă şi a pariat în continuare pe activele "de refugiu", cum este aurul, a făcut un pariu corect.
Spre exemplu, la începutul anului, cele mai bune dobânzi din ofertele standard ale depozitelor nu treceau de 11% pe an şi erau oferite doar pentru scadenţele de trei sau şase luni. Ulterior, ratele au coborât, ajungând în prezent în intervalul 6%-7% pe an.
Nici Bursa de la Bucureşti nu a fost prea generoasă anul acesta, indicele celor mai lichide zece titluri, BET, înregistrând o creştere cu 8,6%. Totuşi, cei care au pariat pe companiile din energie au avut un randament mai bun - BET NG a urcat cu 24%. La nivelul întregii pieţe bursiere, doar nouă companii au înregistrat creşteri mai mari de 40%. Condiţiile din ultimii doi ani diferă radical de tabloul din anii de boom economic, când niciun plasament financiar nu reuşea să bată randamentul adus de investiţiile imobiliare. Acum preţurile terenurilor şi imobilelor sunt în scădere, iar piaţa este foarte puţin lichidă.
Bancherii privesc însă cu rezervă plasamentele în aur. Sepp Maier, partener în cadrul Bank Gutmann, cea mai mare bancă specializată în administrarea averilor private din Austria, cu un birou şi la Bucureşti, spunea într-un interviu acordat ZF că nu le recomandă clienţilor să parieze pe aur. El